miercuri, 3 august 2011

You can't feel anything that your heart don't wanna feel

”Cobori te rog cinci minute, vreau să lămurim ceva”
Îmi trag agitată o pereche de pantaloni decenți pe mine și îmi prind părul lejer într-un coc, îmi iau cheiile și telefonul mobil și cobor în grabă.
El, aștepta nervos lângă întrarea blocului cu o țigară în mână și telefonul în cealalta.
-Hai, nu vorbim aici, mergem în parc.
-Te-ai gândit că eu poate nu vreau să vorbesc?L-am privit curioasă de reacția lui.
-Vrei să vorbești?Mă întreabă ușor satisfăcător de jocul de cuvinte pe care l-am mai avut odată.
-Despre ce?
-Dacă vrei să afli v-a trebui să vi.
Am cedat și am pornit către parc, pe drum nimeni nu a spus absolut nimic, doar telefonul lui, a rupt tăcere când a sunat, iar el a răspus imediat.
-Da?Nu, nu pot chiar acum, poate peste jumatate de oră, acuma sunt cu altcineva.
Răspunsul lui m-a făcut să fiu și mai nedumerită decât eram, dar am tăcut și l-am privit cum mă urmărea cu privirea.
Am ajuns la intrea în parc și m-am oprit brusc.
-Nu aici, haide pe banca de acolo.Și a arătat cu degetul spre o bancă ferită. 
-Spune-mi despre ce e vorba sau plec acuma.
-Nu ai să pleci, pentru că ești curioasă despre ce e vorba.
Am scos un oftat pe care am avut grijă să îl audă și el și l-am urmat către bancă.
-Acuma, spune-mi, cărui miracol se datorează vizita ta?
-De ce mă încurc eu mereu cu fetițe?Ști ce ai dreptate, e gata, rămâi cu fițele tale.
-Nu, de data asta stai tu jos, m-ai chemat până aici fără ca măcar să mă întrebi dacă pot să vin, iar acuma mă acuzi că sunt fițioasă.Stai jos și spune ce ai de spus.
-Începe tu..
-Ah, ști ceva, eu m-am săturat de jocurile astea,ști foarte bine care era și este problema mea, dar nu te pot obliga să faci nimica, nici măcar șă îți spui sentimentele.
-Ascultă-mă bine, am știut clar la început că ai să mă placi, că am să te fac să mă placi, doar că m-ai încurcat și tu pe mine, m-ai făcut să simt și eu niște chestii.
-Ei, mă bucur foarte tare că acuma poți să vezi cum e, dar ar trebui să fac cum ai făcut tu, acuma să te sărut, apoi să plec.
-Ah, taci.
-Bine, tac.
-Știu că am să regret ceva vreme chestia asta, dar ..
L-am privit cu ochii mari și cu respirația temătoare.
-..vreau să încercăm o chestie..
Am început să râd și să îmi dau ochii peste cap.
-Daa, poftiți cu toți la M, doar cu ea puteți încerca chestii, sputește-mă, mergi să încerci chestii cu altele.
-Ești sigură?
-Dacă sunt sigură?Ai știut de la bun început că îmi plăceai, iar tu nu ai făcut absolut nimic, de fiecare dată trebuia să vin eu la tine, să propun ieșiri, acuma cred că a venit și timpul meu să conduc.
-Ah, maturizează-te!
-Poate ar trebui să te maturizezi tu, tu nu ești în stare să stai cu o fată o oră fără să nu încerci să ajungi la ea în pantaloni.
-Tu m-ai lăsat.
-Pentru că simțeam ceva..!
-Ei bine e un mare căcat să simți, de ce să simt, dacă acuma tu nu simți nimic?
-Nu a spus nimeni că nu simt, doar nu vreau să te cresc, mai întâi trebuie să îți dai tu seama ce vrei defapt.
-Încă una care mă dezamăgește..
-Ei bine, mulți oameni o să te mai dezamăgească.Eu m-am săturat să mă joc de-a oamenii mari cu tine..
-Ce prost sunt, să cred că ești destul de coaptă la minte..
-Ști ceva, rămâi cu părerile tale.Tot ce am vrut de la tine era doar un ”îmi pare rău”, dar nu poți să îl spui, pentru că nu îți pare, ți se pare normal ceea ce faci și nu e, nu e deloc normal, mi-ai frânt inima și nici măcar nu ți-a păsat de cum mă simțeam eu. 
-Îmi pare rău..
-Pentru ce?
Și a urmat un moment de liniște pe care amândoi îl umpleam cu gânduri, mi se rupea inima să îl văd așa, mă luptam din greu cu mine să nu îl consolez și să nu sar la el în brațe, el se uita răvățit în asfalt și încerca probabil să iasă din situație.
-Nu fi trist, tu ai spus-o, suntem mici, iubirea nu-i de noi, acum trebuie să experimentăm.
 -Fraier..
-Te-aș fi iertat, oricând, numai să fi venit la mine și să îmi fi spus că ai fi simțit, dar tu nu simți, orice ar fi tu nu simți.
Am plecat.. 
S-a uitat la mine cum plecam adăpostindu-mi sufletul în propriile brațe,acum este exact ca la început, străini.

   

6 comentarii:

  1. într-adevăr, you can`t play on broken strings...

    RăspundețiȘtergere
  2. Iti iubesc postarile! Toate, toate! In multe ma si regasesc, cum ar fi asta. Esti geniala! Tine-o tot asta! Te pup! :*

    RăspundețiȘtergere