Just our friendship..

Stau și tot învârt foaia aia de hârtie, care mi-ai lăsat-o scrisă în jurnal(o mai ști?)nu o mai citesc,o știu deja prea bine, deși de fiecare dată rămân mută când o citesc..

-Nu-mi mai pasă!Arunc vorbele în vânt și iau o gură alcool,chiar nu mai îmi pasă , de ce să îmi pese dacă ție nu îți pasă?!(Mint, îmi pasă, îmi pasă așa de mult..)

Tot aștept să treacă timpul,să pot să plec,să fug de lume,să fug de toți..dar tot la tine ajung..

Nici nu îmi aduc aminte:

     -când am zâmbit ultima dată,când am zâmbit de-a binelea, când mi-a râs și sufletul nu doar gura

-când am simțit fiorul ăla care te face să tremuri din toate înceieturile
-când am privit cerul ultima dată
-când am sărit în bălți fără să mă intereseze că îmi murdaresc hainele
-când am făcut ultima boacănă
*
A trecut ceva timp și mi-e dor..mi-e dor de momentele alea, ale mele și ale tale..
Mi-e dor de ce am lăsat în urmă , poate într-o zi am să mă întorc și atunci am să te iau în brațe și am să-ți spun:
-M-am întors, m-am întors să-ți fiu preietenă din nou!
...
Știu că nu îți plac momentele plângăcioase, (ce ciudat ,am uitat să mă mai distrez dar am ținut minte tot ce te distrează/enerveză pe tine) dar a trebuit să o spun..mi-e dor mi-e dor să-ți fiu prietenă..
Ce îmi lipsește cel mai tare la tine?
 TOT
-cum spunei că într-o zi o să fi mai înaltă ca mine,
-cum îmi transformai numele în unul de băieți, doar pentru că ție îți plăcea cum sună,
-cum îmi dădeai curaj, chiar dacă tu poate nu știai,
cum îmi cicăleai gusturile la băieți,
cum stăteau și povesteam ore întregi și nouă ni se păreau minute,
-cum râdeam pe stradă fără să ne pese de ce spune sau crede lumea,
Adevărul e că , nu aș schimba nimica la tine, mi-ai fost prietenă tocmai pentru felul tău de-a fi..
Poate tu nu mă mai consideri prietena ta, dar să ști că acolo undeva tu o să rămâi mereu..