Doar un alt sfârsit..

O mângaia pe gât, știa că îi place,făcea cerculețe pe gâtul ei și îi șoptea la ureche ,din când în când ea zâmbea și se uita cu dragoste la el,el deși cu gândurile departe de ea o trase mai aproape de el,poate îi era frică de o ținea așa strâns la pieptul lui,ei îi plăcea deși o strângea tare știa că era singurul loc din lume în care era invincibilă.

        -Mi-e frică,spuse ea rece dar cu lacrimi în ochi...

        -Știu, și mie.O privea senzual și parcă nici nu clipea,nu vroia să inchidă ochii vreo secundă,vroia să o vadă..

        -Ba nu, uită-te la tine stai aici și mă strângi în brațe și mă privești ca și cum totul este bine, și eu stau aici ca o proastă și fac la fel..-Ce mi-ai făcut?Acuma nu mai putea să-și ascundă lacrimile și le lăsă să iasă afară..

        -Eu?,nimic , Tu, tu te-ai îndrăgostit de mine..și eu de tine.

        -Și unde e tot ce mi-ai promis, ai aprins ceva în mine și acuma?cine îl mai stinge?

        -Ești un copil, o să mai fie zece ca mine.O spusese dar nici el nu credea asta, știa că nu era nici pe departe un copil,era atât de matură,poate mai matură decât el.

Ea probabil cu sute de întrebari în gând privea către el cu ochii înlăcrimați și atunci dădu afară tot!

        -Să îti găsesti alta care să te priveasca cum dormi , să-și lipeasca corpul de al tau și să adoarmă cu gândul la tine, să te privească cum te privesc eu,să suporte dragostea pe care o să mi-o porți..Îl privi și îi zâmbi mișelește știind că a atins o coardă sensibilă de data asta îi fură cuvintele din gură,știa că nu poate zice nimic, erau cuvintele lui,erau cuvintele care i le spune ca să o liniștească..

        -Poate..și îi zâmbi, atât de cinic încât pe ea o apucă plânsul din nou,își dădu și ea seama că totul era pierdut nu mai avea rost!

        -O să însemni mereu ceva pentru mine, o să rămâi acolo și o să îmi aduc aminte de tine mereu, o să povestesc copiilor mei despre noi cu zâmbetul pe buze.Chiar zâmbea, și i se citea in ochi, pe ea o făcea să se întrebe de ce dacă o iubea o lăsa așa usor..de ce nu lupta pentru ea, mereu când se certau îi amintea că nu o să o lase că o să lupte pentru ea orice ar fi, dar acum..?

Stateau așa lipiți unul de altul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat , el o mângaia pe gât , ea îl săruta de fiecare dată când îi venea să plânga, stăteau ,numai stăteau și tăceau ,dar în ochii lor se citea părerea de rău dar și oboseala.Trecuseră ore de când stăteau așa fiecare în lumea lui , până când el se ridicase, atunci ea știa ce urmează..

        -Nuuuuu!Te rog nu pleca mai stai , nu mă lăsa singură nu știu să mă descurc , nu știu nici să respir fără tine, nu pot să ma mișc fără tine , te rog!Putea să îi citească disperare în ochi ,ochii ăia care cândva erau căprui, acuma erau rosii..avea glasul schimbat de la plâns, cândva avea vocea veselă,atunci o iubea!

        -Îmi pare rău,dar o să treci tu peste asta așa cum ai trecut peste atâtea o să treci și peste asta, îti promit eu..

        -Nu, nu o să trec știu că am greșit , dar nu o mai fac, promit!

        -Copiluț, tu mereu o să faci greșeli, dacă nu le faci , nu o să fi tu, nu o să fie fata de care m-am îndrăgostit, trebuia să îmi imaginez că așa va fi, tu vrei să experimentezi, eu vreau sigurantă , nu se pot amândouă.

        -Te vreau pe tine!Pe tine și atât!

Îi zâmbea cu atâta dragoste, ea plângea în hohote și el o sorbea din priviri , nu avea nici cea mai mică urmă de regret pe fată.

         -Dacă m-ai vrut pe mine de ce m-ai căutat la altul?Când te-am văzut plimbându-te cu el nu cred că mă căutai pe mine, eu eram în spate, vă priveam..de data asta i-am văzut durerea în ochii , îl durea așa tare încât nici nu putea să vorbeasca despre asta.

         -A fost o greseală, nu mai fac promit!S-a ridicat din pat și l-a luat în brațe l-a strâns cât a putut de tare și și-a lipit buzele de pieptul lui.El,el o lua în brațe și calm îi sopti:

         -Te iubesc!Așa cum nimeni nu o să o facă, așa cum nimeni nu o să-ti ierte greșelile și gelozia ta absurdă, așa cum mă trezești noapte și mă rogi să te iau în brațe, cum încerci să pari mai matură ,cum râzi chiar dacă nu întelegi gluma,cum te enervezi când nu îți iasă ceva și vi lânga mine și te pitești de lume,cum atunci când greșești te încăpățânezi să faci până reușești chiar dacă durează ore, te iubesc așa de mult , tocmai de asta nu pot să te mai iert , nu pot să cred că totul o să treacă când tu te chinui să păstrezi.Nu mai pot!

         -Trebuie, mă iubești, te iubesc!

         -Da, dar îl iubești și pe el...

I-a luat capul între mâini și a sărutat-o pe frunte , a inchis ochi și atunci am văzut prima lui lacrimă nu se chinui să o steargă nici nu se mai chinui să-și ascundă fata pe care acum se puteau citi toate, durere, dezamăgire,iubire...o îndepărtă de el, ea nu reacționă știa că nu mai are ce face, se întoarse își luă geaca de pe scaun, în pragul ușii se întoarse către ea, o privi și îi spusese:

         -S-a terminat, să nu mă mai cauți, să nu îti mai aduci aminte de mine, dacă mă vezi pe stradă prefă-te că nu sunt acolo, ai fost singura care m-a făcut să plâng , singura pentru care mi-aș fi dat viața, dar și singura care m-a înselat vreodată..și a plecat.

Ea stătea acolo, în mijlocul camerei, nu spunea nimic doar stătea , era pentru prima dată când era singură și i se părea că liniștea e morbidă, s-a așezat pe pat , stătea ghemuită pe un colț de pat și aștepta să vină cineva să o i-a în brațe , dar de data asta nu mai venea nimeni..

Melodia asta!