duminică, 12 decembrie 2010

That day..

Am întredeschis ochii de abia când telefonul sunase a doua oară, nu mă interesa cine suna ,eram atâta de obosită încît puteam să jur că dacă aș fi putut aș fi dormit 24 de ore încontinu.Am pipăit cu ochii inchiși pe noptieră dând peste cartea terminată azi noapte ,peste teancul de caiete, când am găsit telefonul care a încetat să sune exact când l-am luat în mâna, m-am uitat fără nici cea mai mică urmă de curiozitate cine mă sunase când mi-am dat seama că era ceasul deșteptător care de cinci minute suna și vibra de mama focului.Sar din pat,mă duc la baie mă spal pe fată și pe dinți ,”arunc” puțină pudră pe fată, dau cu puțin gloss si fug în cameră să caut ceva de îmbrăcat , iau prima bluză din dulap , ceva cu albastru ,scormonesc după blugii mei preferați care erau la baza mormanului de haine de pe scaun, iau geanta trânctesc cărtiile in ea, ma încalt și fug la gară.Ca de obicei ajung prea devreme așa ca îmi bag căstiile în urechii si îl las pe Grasul XXL să-mi cânte un manifest după care mă pierd în melodiile romantice care urmează.Mă trezesc numai cănd vine trenul mă strecor și încerc să-mi gasesc un loc prin pusderia de oameni din tren, nici-o șansă așa că mă retrag într-un colț și încep să studiez oamenii.În exact 15 minute ajung la destinație, cobor grăbită din tren încercând să scap de mulțimea grăbită care se îndreptă către scări și fug repede să iau tranvaiul ,îl prind pe ultima sută de metrii, deci mă înghesui printre școlari încercând să iau o gură de aer de fiecare dată când oprește la o stație .Scap repede, trec trei stații și cobor, mă grabesc spre școală unde știam că sunt așteptată și că cineva are un zâmbet și pentru mine...
                                                                               -Buna...                                                                                                                            

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu